• În Monitorul Oficial nr. 688 din data de 10 septembrie 2015 s-a publicat noul Cod fiscal. Vom reține acest act normativ drept Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Este o lege foarte amplă, ce conține atât lucruri bune cât și lucruri mai puțin agreabile. Se remarcă reducerea taxei pe valoarea adăugată, cota generală la 20%, însoțită de o scădere a TVA pentru livrările de cărți, manuale, ziare, reviste la cota de 5%, cotă ce se aplică de altfel și pentru accesul la competițiile sportive, evenimentele culturale etc.

• Regăsim și creșteri de taxe cum ar fi majorarea taxelor locale datorate de persoanele fizice pentru locuințele deținute, remarcându-se majorări substanțiale și de mai multe ori pentru locuințele folosite ca sedii pentru desfășurarea de activități independente, respectiv observăm o extindere a tipurilor de venituri pentru care se datorează asigurări sociale pensii sau contribuții individuale la sănătate, ce nu se plătesc conform Codului fiscal actual.

• Ne propunem să parcurgem elementele principale de impozitare printr-o foarte scurtă analiză, amintind desigur că toate celelalte elemente nesupuse analizei sunt importante pentru tranzacțiile ce fac obiectul actului normativ.

• Despre microîntreprinderi.
• Este o microîntreprindere societatea ce realizează la finele exercițiului anterior venituri impozabile mai mici de 65.000 euro la cursul de la finele exercițiului iar ponderea serviciilor de consultanță și management este mai mare de 20% în total venituri.

• Impozitul pe venitul microîntreprinderii este de 3%.

• O microîntreprindere ce înregistrează un salariat este impozitată cu o cotă de 1% pentru primele 24 luni de activitate dacă asociații/acționarii nu au mai deținut titluri financiare la alte persoane juridice.

• Dacă societatea a fost înființată pe un termen limitat, durata minimă a societății este de 48 luni.

• Impozitul pe profit.
• Impozitul pe profit se datorează în cotă de 16%, cotă generală. Dacă societatea desfășoară activități din domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, impozitul mai sus amintit nu poate să fie mai mic de 5% din total venituri realizate.

• Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

• Se remarcă noua definiție a cheltuielii deductibile conform căreia sunt deductibile cheltuielile efectuate în scopul realizării activității economice.

• Se remarcă totodată introducerea în Codul fiscal a unei proceduri similare celei de corectare a erorilor contabile în sensul că dacă în anul curent se identifică o eroare de calcul a impozitului pe profit aferentă unui exercițiu închis iar eroarea este nesemnificativă, corectarea se face pe seama profitului anului curent. Dacă eroarea este semnificativă se impune o corectare pe seama rezultatului fiscal al anului la care se referă eroarea.

• Dintre modificările punctuale la impozitul pe profit amintim:

1. Facilitatea de profit reinvestit se acordă atât pentru echipamentele din grupa 2.1 cât și din clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe, respectiv Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) și Calculatoare electronice și echipamente periferice. Mașini și aparate de casă, control și facturat.

Observăm extinderea bunurilor aflate în sfera profitului reinvestit și lărgirea sferei către calculatoare și echipamente de facturare.

2. Se extinde categoria de venituri neimpozabile pentru sumele colectate de operatorii responsabili cu gestionarea deșeurilor.

3. Cheltuielile de protocol sunt deductibile în cotă de 2% asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuiala de protocol. Nu se fac ajustări fiscale, se pornește de la profitul brut contabil.

4. Cheltuielile sociale se pot acorda în valoarea de până la 5% din cheltuielile cu salariile – reținem majorarea plafonului.

5. Cheltuielile de sponsorizare reduc impozitul pe profit în procentul de 0,5% (5 la mie) din cifra de afaceri, fără a depăși 20% din impozitul pe profit și se pot reporta pe o perioadă de 7 ani. Observăm majorarea procentului din cifra de afaceri.

6. Pentru împrumuturile pe termen lung de la alte entități se reduce la 4% nivelul ratei dobânzii când acesta este în valută ce poate fi deductibilă, condiționat de gradul de îndatorare. Anterior acest procent era de 6%.

7. În cazul achiziției mijloacelor de transport se accentuează faptul că amortizarea este limitată la 1.500 lei/lună iar valoarea ce depășește această sumă este nedeductibilă chiar dacă mijlocul de transport este vândut cu profit.

8. Se menține regula generală a plăților trimestriale de impozit pentru primele 3 trimestre, până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a încheiat trimestrul, cu depunerea până pe data de 25 martie a anului următor a declarației anuale de impozit pe profit.

• Impozitul pe dividende
• Dividendele plătite de o societate, persoană juridică română, către o altă persoană juridică română se impozitează cu procentul de 16%.

• Foarte important: nu se aplică impozitul pe dividend dacă persoana ce încasează dividendul deține la societatea afiliată mai mult de 10% din capitalul social pe o perioadă mai mare de 1 an.

• Începând cu 1 ianuarie 2017, impozitul pe dividend este în procent de 5%.

• Taxa pe valoarea adăugată
• Cota generală aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2016 pentru TVA este de 20%.

• Se aplică următoarele cote reduse:
• cotă de 9% pentru medicamente, cazarea în sectorul hotelier, alimente, servicii de restaurant și catering.
• se extinde aplicarea cotei reduse de 5% pentru cărți, manuale școlare, reviste și pentru accesul la evenimente culturale sau sportive, accesul la muzee, case memoriale, târguri sau expoziții.
• se păstrează cota de TVA de 5% și pentru vânzarea de locuințe sociale în schimb se modifică condițiile de aplicare în sens favorabil cumpărătorului.

• Se păstrează deductibilitatea limitată la 50% pentru mijloacele de transport persoane când nu sunt utilizate în mod exclusiv în activități economice.

• Se introduce o măsură tranzitorie pentru ajustarea TVA pentru alte bunuri decât cele de capital când acestea nu mai sunt folosite în activități taxabile.

• Se păstrează plafonul de 220.000 lei, reprezentând 65.000 euro la data aderării, reprezentând plafonul de scutire de TVA.

• Se extind măsurile de taxare inversă (simplificare a TVA fără plata efectivă a TVA) pentru:
• clădiri, părți de clădire și terenuri;
• furnizările de telefoane mobile;
• furnizările de console de jocuri, tablete pc și laptopuri.

• Despre impozitul pe venitul persoanei fizice.
• Cota generală de impozitare este de 16% iar tendința este de extindere a categoriilor de venituri pentru care se datorează asigurări sociale (contribuții la pensii sau contribuții la sănătate).

• Să analizăm punctual astfel de situații.

1. Impozitul pe venitul din salarii este de 16%. Se modifică deducerile personale.

• Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.500 lei inclusiv, astfel:
• pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 300 lei;
• pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 400 lei;
• pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 500 lei;
• pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 600 lei;
• pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 800 lei.

• Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.501 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

2. Aspecte privind impozitarea PFA. Exista și în legislația anterioară obligația plății impozitului pe venit de 16% cât și a contribuției de sănătate stabilite la nivelul venitului net.

• Raportându-ne comparat la obligațiile de plată ale unui PFA observăm introducerea obligatorie a contribuției individuale la pensii în procent de 10,5% din venitul net realizat de o persoană. Această contribuție este plafonată superior la un plafon anula de 5 x salariul mediu pe economie x 12 luni.

• Această contribuție se plătește chiar dacă persoana fizică autorizată este salariată la un angajator.

• Dacă PFA dorește să beneficieze de pensie întreagă, opțional achită și contribuția de 15,8%, contribuția angajatorului.

• Comparând cu situația de astăzi a Codului fiscal din 2015, acestea sunt contribuții noi ce nu sunt plătite de un PFA ce este deja salariat. PFA-ul datorează contribuția la pensii în acest moment dacă veniturile realizate din profesii/activități independente sunt singurele sale venituri, lucru de altfel normal.

• Baza de calcul a contribuției la pensii este decisă de persoana fizică și aceasta nu poate să fie mai mică decât 35% din salariul mediu pe economie, de obicei se alege salariul mediu pe economie, și nici mai mare de 5 ori salariul mediu pe economie.

3. Cazuri particulare – situații ce ne obligă sau ne scutesc la plata contribuției la sănătate.

• Pentru veniturile realizate din cedarea folosinței bunurilor, față de reglementările din anul curent, se mărește plafonul cotei cheltuielilor forfetare la 40%, iar baza de calcul a contribuției la asigurările de sănătate nu va depăși nici în anul 2016 suma de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

• Pentru persoanele ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se reține prin stopaj la sursă, procedura cea mai des întâlnită și în anul curent, baza de calcul a contribuției de sănătate o reprezintă venitul brut contractat din care se scade o cotă de cheltuială forfetară în procent de 40%.

• În anul 2016, nu se datorează contribuție de asigurări de sănătate pentru drepturile de proprietate intelectuală, când persoana fizică realizează și alte venituri supuse deja contribuției la sănătate, cum ar fi venituri din salarii, venituri din pensii, venituri din activități independente, venituri din alte surse, conform art. 171 alin. (4) din noul Cod fiscal.

• Pentru veniturile din investiții, și analiza noastră are în mod special în vedere veniturile din dividende încasate de persoanele fizice, baza de calcul a contribuției este venitul brut din dividende (nu dividendul net), încasate în anul anterior, iar impozitarea se face ANAF prin decizie de impunere.

• În anul 2016, nu se datorează contribuția de sănătate, dacă persoana fizică ce încasează dividendele, realizează în aceeași perioadă fiscală, venituri supuse deja contribuției la sănătate, cum ar fi venituri din salarii, venituri din pensii, venituri din activități independente, conform art. 176 alin. (7) din noul Cod fiscal.

• Practic, în anul 2016 este același regim privind contribuția de sănătate la veniturile din dividende încasate de persoanele fizice.

• În anul 2017, veniturile din dividende intră în sfera de plată a contribuției individuale la sănătate, iar baza de calcul nu poate să fie mai mare decât de 5 ori salariul mediu brut pe economie, conform art. 176 alin. (5) din Codul fiscal. Acest lucru trebuie coroborat cu reducerea impozitului pe dividend, prognozată tot pentru anul 2017.

• Despre taxele și impozitele locale.
• Pentru anul 2016, persoana ce deține o locuință în proprietate la data de 31 decembrie 2015, datorează pentru aceeași clădire, un impozit, ce se calculează influențat de trei parametrii:

1. a) o creștere semnificativă a bazei de impozitare aferente unei suprafețe de 1 metru pătrat de construcție, la suma de 1.000 lei, conform art. 457 alin. (2) din Codul fiscal. Și această valoare va fi influențată de rangul localității și de vechimea construcției, însă observăm că va fi o creștere de impozitare de cel puțin 6,95%, numai prin majorarea valorii de referință aferentă unui metru pătrat de construcție. Această majorare de impozit este obligatorie pentru proprietarul locuinței, chiar dacă Primăria decide să păstreze actuala cotă de impunere.
2. b) procentele de impozitare pentru clădirile rezidențiale sunt între 0,08% și 0,2%, valoarea aplicabilă într-un an fiind stabilită de Consiliul local. Dacă ne raportăm strict doar la procentele de impozite, observăm posibilitatea Direcțiilor de specialitate din cadrul autorității publice locale să aplice impozite cel puțin duble.
3. c) intervine o impozitare diferențiată în funcție de scopul folosinței respectivei locuințe. Dacă în aceasta se desfășoară activități economice, respectiv își are sediul o societate sau își desfășoară activitatea o persoană fizică ce practică o activitate independentă sau este sediul declarat pentru un PFA, întreprindere individuală sau asociație familială, impozitele stabilite de Primărie sunt în procent între 0,2% și 1,3%, conform art. 458 alin. (1) din Codul fiscal. Aceste procente permit majorarea impozitului cu până la nivelul de 13 ori față de nivelul actual.

• Cu toate acestea, aceste procente reduse de impozitare, dacă valoarea locuinței a fost stabilită printr-un raport de evaluare făcut în ultimii 5 ani, respectiv dacă locuința a fost achiziționată/construită în ultimii 5 ani. Dacă locuința a fost achiziționată/construită într-o perioadă anterioară mai mare de 5 ani sau dacă nu există o reevaluare în ultimii 5 ani, cota de impozit este de 2% din valoarea de referință determinată chiar de Codul fiscal, pornind de la o sumă de 1.000 lei/metru pătrat de construcție, conform art. 458 alin. (4) din Codul fiscal. În acest caz, impozitul poate să depășească și de 20 de ori nivelul actual.

• Apar două situații particulare, ce trebuie mai bine analizate, respectiv ce se înțelege în mod real prin activitate economică, deoarece noțiunea fiscală este doar de a realiza furnizarea de bunuri/prestarea de servicii și lucrări pe piață, și dacă doar o parte din această locuință, să zicem doar o cameră dintr-un apartament este locația unde se desfășoară activitatea economică.

• Din perspectiva desfășurării activității economice, legiuitorul ne prezintă ca fiind o diferență între a presta servicii și a fi o locuință rezidențială, doar decontarea cheltuielilor cu întreținerea și utilitățile, conform art. 459 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.

• Întrebările de substanță sunt: dacă în această locuință există doar sediul oficial al unei societăți, sau sediul oficial al unui PFA, iar aceste entități își desfășoară activitatea în altă locație, se datorează un impozit majorat?

• În mod normal, răspunsul este nu, însă depinde de foarte mulți factori. În unele cazuri, criteriul de existență a societății sau criteriul de recunoaștere a acelei activități independente este chiar deținerea acestui spațiu. Prin urmare, suntem rezervați în a afirma în totalitate că nu se datorează impozit majorat.

• Dacă în incinta acelei locuințe, cunoaștem cu certitudine că într-o cameră se desfășoară activități economice, iar restul locuinței este folosit chiar cu o destinație rezidențială, în acest caz impozitarea este mixtă, în sensul că impozitul majorat se datorează numai pentru suprafața acelei camere, iar pentru restul locuinței, se va calcula și datora un impozit cu cotă redusă.

• Foarte important: în calitate de persoană fizică proprietar al unei locuințe, doar în cazul în care în aceasta se desfășoară și activități economice, trebuie să depună la Direcția de specialitate a autorității locale, o declarație specială, conform art. 495 lit. a) din Codul fiscal.

• Considerăm necesar ca acest temei normativ să îl prezentăm, pentru o mai bună edificare a faptului că nu toți proprietarii de locuințe depun această declarație, ci numai cei ce dețin clădiri nerezidențiale sau cu destinație mixtă, după cum urmează:
• „Art. 495. – În vederea stabilirii impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc următoarele reguli:

1. a) persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 29 februarie 2016, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, a prezentului cod. (…)”.

• Și societățile ce dețin în proprietate o construcție vor depune o declarație specială de impunere, pentru construcțiile existente în patrimoniu la data de 31 decembrie 2015. Persoanele juridice ce dețin construcții plătesc în anul 2016 un impozit pe clădiri astfel:

1. a) pentru construcțiile rezidențiale aflate în proprietate, cota este între 0.08% și 0,2% din valoarea impozabilă a construcției;
2. b) pentru construcțiile nerezidențiale, cota este între 0,2% și 1,3% din valoarea impozabilă a construcției.

• Baza impozabilă se actualizează la 3 ani, prin efectuarea unei reevaluări. În cazul în care nu se efectuează o reevaluare în ultimii 5 ani, cotele anterioare enumerate se majorează la 5%, conform art. 460 alin. (1), (2) și (8) din Codul fiscal.

• Despre acciză.
• Se păstrează structura produselor accizabile existente și în 2015 (accize armonizate și accize nearmonizate). Nivelul accizei pentru principalele produse accizabile este:

a.benzină fără plumb: 2035,40 lei pentru 1.000 litri, respectiv 2.03 bani/litru.

b.alcool etilic: 3306,98 lei/ hl alcool.

• S-a eliminat acciza nearmonizată de lux pentru iahturi, autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 3.000 cmc, confecții din blănuri etc. Rămân ca produse supuse accizelor nearmonizate lichidul cu nicotină din țigareta electronică și tutunul conținut în produse din tutun încălzit.

• Despre taxa pe construcții datorată la buget.
• Rămâne în procent de 1%, urmând să fie abrogată cu 1 ianuarie 2017.

• Analizând per ansamblu întregul Cod fiscal, observăm și o îmbunătățire a textului normativ față de actualele prevederi chiar dacă mai sunt încă multe prevederi cu pagini întregi de temei normativ scrise cu trimitere de la un articol la altul.

• Tendința generală de relaxare fiscală nu se regăsește pentru companii, plătindu-se cam aceleași impozite regăsite și în anul 2015 în sarcina acestora, dublate de creșteri de sarcini fiscale aplicate persoanelor fizice. Categoriile cele mai defavorizate sunt persoanele fizice ce desfășoară activități independente sau profesii libere și desigur sunt unele aspecte care ne pun semne de întrebare, cum ar fi plata contribuției la sănătate de către persoanele fizice ce nu au venituri.

• Vrem însă să fim optimiști și sperăm ca actualul Cod fiscal să fie mai bine aplicat decât legea nr. 571/2003, actualul Cod fiscal, de la care ne luăm la revedere începând cu 31 decembrie 2015.